Pe TikTok și pe Instagram circulă de câțiva ani clipuri în care cineva își freacă dinții cu o pastă neagră, amestecă bicarbonat cu zeamă de lămâie sau ține o lingură de ulei de cocos în gură timp de douăzeci de minute, iar rezultatul arătat la final este aproape întotdeauna un zâmbet vizibil mai alb. Clipurile adună milioane de vizualizări, pentru că promit ceva ce toată lumea își dorește: dinți mai albi și mai sănătoși, fără cabinet și fără costuri. Ceea ce nu apare în clipuri este ce se întâmplă cu smalțul după câteva luni de asemenea tratamente, iar aici răspunsul diferă mult de la un remediu la altul.
Bicarbonatul de sodiu: mai blând decât crezi, cu o condiție
Dintre cele trei remedii, bicarbonatul are cea mai bună reputație științifică, chiar dacă nu pentru motivele invocate de obicei. Spre deosebire de ce cred mulți, bicarbonatul pur este o substanță foarte puțin abrazivă, mai puțin decât o parte dintre pastele de dinți obișnuite, iar de aceea este folosit de mult timp ca ingredient în anumite paste comerciale. Neutralizează acizii din gură, poate îndepărta o parte din petele de suprafață lăsate de cafea, ceai sau tutun și nu distruge smalțul atunci când este folosit corect.
Problemele apar din felul în care este folosit în clipurile virale. Combinația cea mai populară, bicarbonat cu suc de lămâie sau cu oțet de mere, transformă un produs inofensiv într-unul agresiv, pentru că acidul înmoaie temporar suprafața smalțului, iar frecarea care urmează îndepărtează exact stratul slăbit. Repetat săptămână de săptămână, acest obicei poate subția smalțul și poate face dinții mai sensibili la rece și la dulce. Bicarbonatul folosit singur are, la rândul lui, un dezavantaj important: nu conține fluor, iar fluorul este cel care protejează efectiv dinții împotriva cariilor. Înlocuirea pastei de dinți cu bicarbonat înseamnă, de fapt, renunțarea la cea mai bine documentată formă de prevenție pe care o avem.
Cărbunele activ: rezultatul arată bine în clip, mai puțin pe termen lung
Pasta de dinți neagră a devenit aproape un simbol al trendurilor de wellness, iar efectul de albire pare spectaculos în primele zile. Explicația ține de faptul că particulele de cărbune funcționează ca un abraziv care șlefuiește suprafața dintelui și îndepărtează petele exterioare, nu de vreo proprietate specială de „detoxifiere“ a dinților. Cărbunele nu poate schimba culoarea interioară a dintelui, care depinde de grosimea smalțului și de nuanța stratului de dedesubt, numit dentină.
O analiză a studiilor publicate pe acest subiect, apărută în revista Asociației Dentare Americane, a concluzionat că nu există dovezi suficiente care să susțină siguranța și eficiența produselor cu cărbune activ pentru albire. Riscul principal vine din folosirea zilnică, pe termen lung. Un abraziv puternic uzează treptat smalțul, iar pe măsură ce smalțul se subțiază, dentina gălbuie de dedesubt devine mai vizibilă, astfel încât dinții pot ajunge să pară mai galbeni decât erau la început. Particulele fine de cărbune se pot depune la marginea gingiei și în jurul plombelor sau al coroanelor, unde lasă o linie cenușie greu de îndepărtat acasă. Majoritatea pastelor cu cărbune nu conțin nici fluor, ceea ce adaugă la riscul de uzură și pe cel de carii.
Uleiul de cocos: obiceiul cel mai inofensiv, dar nu un înlocuitor
Clătirea gurii cu ulei, cunoscută sub numele de oil pulling, provine din medicina tradițională indiană și a revenit în atenție datorită uleiului de cocos. Metoda presupune ținerea unei linguri de ulei în gură și trecerea lui printre dinți timp de 10 până la 20 de minute, după care uleiul se scuipă. Câteva studii mici au observat o ușoară reducere a plăcii bacteriene și a inflamației gingivale după câteva săptămâni de folosire, însă cercetările au fost făcute pe grupuri reduse de participanți și pe perioade scurte, motiv pentru care nicio asociație profesională de stomatologie nu o recomandă ca metodă de igienă orală.
Uleiul de cocos nu albește dinții în mod vizibil și nu „trage toxinele“ din organism, cum susțin multe clipuri. Ca obicei suplimentar, alături de periaj și de curățarea spațiilor dintre dinți, nu face rău. Devine o problemă abia atunci când cineva renunță la periaj sau la ața dentară convins că douăzeci de minute de clătire cu ulei îi oferă aceeași protecție. Un detaliu practic, rar menționat: uleiul scuipat în chiuvetă se solidifică la temperaturi mai scăzute și poate înfunda scurgerea, așa că este mai bine aruncat la gunoi.
Ce au în comun toate aceste trenduri
Aproape toate remediile virale pentru dinți promit același lucru, albirea, și ajung la el prin abraziune sau prin acid. Ambele metode pot da un rezultat vizibil pe termen scurt, pentru că îndepărtează petele de la suprafață, însă smalțul pierdut nu se mai reface. Spre deosebire de piele sau de păr, dinții nu își regenerează stratul exterior, iar fiecare strat subțiat prin frecare sau prin atac acid rămâne așa.
Dacă motivul pentru care cauți asemenea remedii este culoarea dinților, primul pas util este o igienizare profesională, care îndepărtează tartrul și petele de suprafață fără să afecteze smalțul. Dacă după igienizare îți dorești o nuanță mai deschisă decât cea naturală, albirea făcută sau supravegheată de medic folosește concentrații controlate și ține cont de sensibilitatea dinților, de lucrările existente și de starea gingiilor. Acasă, o pastă cu fluor, o periuță cu peri moi și curățarea zilnică a spațiilor dintre dinți rămân cele mai sigure obiceiuri pentru un zâmbet curat.
Dacă vrei să știi ce se potrivește dinților tăi
La Dental Praxis, cabinetul nostru stomatologic din Timișoara, pacienții vin deseori cu întrebări despre produsele pe care le-au văzut online sau pe care le folosesc deja acasă. O evaluare la clinică îți poate spune dacă smalțul are semne de uzură, ce tip de pete ai și care sunt variantele potrivite pentru tine, de la igienizare până la estetică dentară.
Ne găsești pe Str. Cluj nr. 19, Timișoara, de luni până vineri între 9:00 și 19:00.
📞 +40 744 57 39 43
✉️ office@drvaleanu.ro
🖥️ Programări online pe drvaleanu.ro