Majoritatea oamenilor care scrâșnesc dinții noaptea nu știu că fac asta. Partenerul de pat aude sunetul caracteristic, uneori destul de puternic, dar cel în cauză se trezește dimineața fără nicio amintire și, eventual, cu o durere surdă de cap sau o tensiune în zona maxilarului pe care o pune pe seama oboselii sau a stresului. Bruxismul, denumirea medicală a acestui obicei involuntar de a scrâșni sau strânge dinții, este mai frecvent decât pare și mai dăunător decât lasă să se înțeleagă absența durerii acute.
Înțelegerea acestei afecțiuni, de unde vine, cum se manifestă și ce consecințe are pe termen lung, este primul pas spre a face ceva concret în privința ei.
Ce este bruxismul și cum se manifestă
Bruxismul se împarte în două forme principale, care pot coexista la același pacient. Bruxismul de somn apare în timpul nopții, fără conștientizare, și este asociat cu activitate musculară ritmică sau susținută a mușchilor masticatori. Bruxismul de veghe apare în timpul zilei, de obicei sub formă de strângere a dinților în momentele de concentrare, stres sau tensiune, fără ca persoana să fie neapărat conștientă că face asta.
Forțele generate prin scrâșnit sau strângere sunt considerabil mai mari decât cele produse în masticația normală. În timp ce la mestecat mușchii masticatori lucrează în rafale scurte și controlate, bruxismul poate solicita aceiași mușchi minute sau chiar ore întregi pe noapte, fără nicio pauză și fără limita pe care o impune conștiința. Această solicitare prelungită este cea care produce, în timp, o serie de consecințe pe care le vom detalia mai jos.
De ce apare bruxismul
Cauzele bruxismului nu sunt pe deplin elucidate, iar cercetarea în domeniu sugerează că factori multipli contribuie simultan la apariția și persistența lui. Stresul și anxietatea sunt cei mai frecvent citați, iar observațiile clinice susțin această legătură: mulți pacienți raportează că episoadele de scrâșnit se intensifică în perioadele de presiune la locul de muncă, conflicte relaționale sau schimbări majore de viață.
Există și o componentă de personalitate asociată bruxismului, persoanele cu tendințe perfecționiste, competitive sau cu dificultăți în gestionarea emoțiilor negative par să fie mai predispuse. Unele medicamente, în special antidepresivele din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei, pot declanșa sau agrava bruxismul ca efect secundar, un aspect pe care mulți pacienți nu îl asociază spontan cu medicația lor.
Factori locali, cum ar fi o ocluzie dentară incorectă, lucrări protetice care nu sunt perfect ajustate sau absența unor dinți, pot contribui și ei la apariția bruxismului, deși rolul lor exact rămâne subiect de dezbatere în literatura de specialitate. Consumul de cofeină, alcool și tutun, mai ales seara, este asociat cu episoade mai frecvente și mai intense de bruxism nocturn.
Ce pagube face în timp
Efectele bruxismului se acumulează lent și devin vizibile, de obicei, după ani de solicitare repetată, ceea ce explică de ce mulți oameni nu fac legătura dintre obiceiul lor nocturn și problemele dentare pe care le descoperă la control.
Uzura dentară este consecința cea mai directă și cea mai frecventă. Suprafețele de contact ale dinților se tocesc progresiv, reducând înălțimea coroanelor dentare și modificând aspectul zâmbetului. Dinții devin mai scurți, mai plați și, pe măsură ce emailul se subțiază, mai sensibili la variații de temperatură. În cazurile severe și de lungă durată, uzura poate ajunge până la dentină, expunând un țesut mult mai moale și mai vulnerabil decât emailul, ceea ce accelerează dramatic ritmul distrugerii.
Fisurile și fracturile dentare sunt o altă consecință frecventă, mai ales la dinții posteriori care suportă cea mai mare parte a forțelor de scrâșnit. O fisură fără simptome poate trece neobservată până când se extinde și produce durere acută sau fracturează o parte din dinte, uneori și lucrările protetice existente, cum ar fi coroanele sau fațetele, sunt afectate și se pot deteriora prematur sub influența forțelor excesive generate de bruxism.
Articulația temporomandibulară, structura care conectează mandibula de craniu și care permite deschiderea și închiderea gurii, suportă la rândul ei o solicitare anormală în bruxism. Durerea în zona articulației, cracmentele la deschiderea gurii, limitarea mobilității mandibulare sau durerile de ureche care nu au o cauză otologică sunt simptome care pot semnala o disfuncție articulară legată de bruxism. Mușchii masticatori, suprasolicitați cronic, pot deveni dureroși și hipertrofiați, ceea ce duce uneori la o schimbare vizibilă a conturului feței în zona maxilarelor.
Implanturile dentare sunt și ele vulnerabile în fața bruxismului, pentru că, spre deosebire de dinții naturali care beneficiază de un ligament parodontal cu rol amortizor, implantul este ancorat rigid în os și transmite forțele direct la nivelul osului din jur. Suprasolicitarea unui implant poate compromite osteointegrarea sau poate duce la fracturarea componentelor protetice.
Cum se diagnostichează și ce se poate face
Bruxismul este diagnosticat, cel mai adesea, de medicul stomatolog în urma unui control de rutină, prin identificarea semnelor caracteristice de uzură dentară, a sensibilităților specifice sau a modificărilor la nivelul articulației temporomandibulare. Pacientul poate confirma informația raportând simptome precum dureri de cap matinale, tensiune în zona feței sau informații de la persoanele cu care locuiește.
Nu există un tratament care să elimine complet bruxismul, mai ales cel de somn, care scapă controlului voluntar, dar există soluții eficiente pentru a limita pagubele și a ameliora simptomele. Atela ocluzală, o gutieră personalizată din material rezistent care se poartă pe timp de noapte, este cea mai utilizată și mai eficientă metodă de protecție. Ea nu oprește scrâșnitul, dar interpune un material sacrificial între dinți, protejând suprafețele dentare și redistribuind forțele astfel încât articulația și mușchii să fie mai puțin solicitați.
Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, psihoterapie sau modificarea unor obiceiuri de viață poate reduce frecvența și intensitatea episoadelor de bruxism, mai ales în cazul celei de veghe. Fizioterapia și exercițiile pentru mușchii masticatori pot ameliora durerea musculară și articulară asociată.
La Dental Praxis Timișoara, bruxismul poate fi evaluat și tratat corespunzător
Dacă ai observat semne de uzură pe dinți, dacă te trezești cu dureri de cap sau tensiune în zona feței, sau dacă cineva din jur ți-a semnalat că scrâșnești noaptea, o evaluare stomatologică poate clarifica situația și poate stabili dacă ai nevoie de o atelă de protecție sau de alte intervenții. Cu cât identifici problema mai devreme, cu atât mai mult din structura dentară poate fi păstrată intactă.
Ne găsești pe Str. Cluj nr. 19, Timișoara, de luni până vineri între 9:00 și 19:00.
📞 +40 744 57 39 43 ✉️ office@drvaleanu.ro 🖥️ Programări online pe drvaleanu.ro